Home ] Up ] Stresul Afectiunile M-S si TRT ] Karoshi in Romania ] Stresul Gripa si TRT ] Prezenteismul si TRT ] Lunea HT si TRT ] Stresul Durerea si TRT ] Stresul si Asigurarile ] Stresul Interventiile Chirurgicale si TRTź ] Stresul si Accidentele Rutiere ] Resursa Umana ] Performantele Intelectuale ] [ Stresul Ocupational ] PsihoNeuroCardiologie 1 ] Suprastresul ] Stresul Seviciu-Familie ] Ziua Inimii ] Hipertensiunea ] Cardiologia Ocupationala ] Stresul Copiii si TRTź ] Stresul, Diabetul si TRT ] Stres Cancer si Tehnica Radianta ] Stresul Sanatatea Mintala si TRTź ] Stresul si Somnul ] Pace Radianta ]

Stresul la locul de Muncă

și Tehnica Radiantăź

Generalități: 

 Cei mai mulți angajatori și angajați consideră Stresul ca normal la locul de muncă. Sunt anumiți angajați care resimt efectele Stresului mult mai sever decât colegii lor, iar când efectele lui depășesc rezistentă și capacitatea de adaptare, Angajații se Îmbolnăvesc și au nevoie de Concediu Medical și de Tratamente Medicale pentru a-și reface Sănătatea. Biroul de Statistica a Muncii din SUA numește efectele stresului Ocupațional ca Reacții Neurotice la Stres. Atât SUA cât și Uniunea  Europeană în ani 2001-2002 vor acorda o atenție deosebită  Stresului Ocupațional.    

Cauzele Stresului Ocupațional:

·        Schimbări majore ale Instrucțiunilor si Procedurilor;

·        Lucru peste orele de program;

·        Creșteri majore in Intensitatea si Ritmul activităților;

·        Reorganizări Majore.

·        Prea mult de lucru in timp prea scurt;

·        Critica angajatului numai când rezultatele nu sunt la înălțimea așteptărilor si lipsa recompensei sau aprecierii pentru rezultate bune si foarte bune;

·        Conflicte intre angajați sau grupuri de angajați care lucrează la proiecte comune; Responsabilități sau Standarde lipsa sau confuze.

Efectele Stresului Ocupațional:

a)      Scăderea Capacității Intuitive, Intelectuale, Emoționale și Fizice:

i)         Organizația Internațională a Muncii estimează faptul că Stresul Ocupațional provoacă o pierdere  echivalentă cu 10% din Produsul Intern Brut al unei țari.

ii)      STRESUL Ocupațional  provoacă în Economia Americană pierderi de          300 Miliarde $ anual prin absenteism, scăderea productivității, înlocuirea angajaților, accidente, cheltuieli medicale directe, cheltuieli legale, cheltuieli cu asigurările medicale și compensații pentru angajați. Aceste pierderi depășesc cu mult Profitul Net total al primelor 500 Corporații din SUA;

iii)     Economia Angliei are pierderi datorate stresului estimate la 9 Miliarde de Lire anual.

b)      Apariția Virusului Emoțional

c)      Creșterea numărului de zile de concediu medical ( absențe pe caz de boală):

i)       În SUA pe zi în medie  peste 1 Milion de Angajați au Concedii Medicale  datorită Problemelor de Sănătate provocate de Stresul Ocupațional, care este astfel responsabil pentru jumătate din cele  550.000.000 Zile lipsă de la Lucru  pe an. Un studiu pe 3 ani la o mare Corporație indică faptul că 60% din Absențele de la Lucru ale Angajaților erau datorate Stresului Ocupațional;

ii)     Biroul de Supraveghere a Accidentelor de Muncă și Îmbolnăvirilor Profesionale ( SOII ) din SUA a anunțat pe anul 1997 peste 3400 cazuri de Îmbolnăvire provocate de Stresul Ocupațional. Aceste cazuri au necesitat în medie 23 Zile de Concediu Medical ( de 4 ori mai multe decât cele provocate de alți factori , dar 40 la sută din cazurile de Îmbolnăviri provocate de Stresul Ocupațional au necesitat peste 31 Zile de Concediu Medical pentru recuperare.

iii)  Întreprinderile din Anglia au raportat circa 100 Milioane zile de concediu medical datorită simptoamelor provocate de stres.

d)      Creșterea Riscului de Îmbolnăvire:

e)      Peste 95% din Consultațiile la Medicul de Familie sunt datorate Afecțiunilor provocate de Stres, iar peste 80% din Afecțiunile celor internați în Spitalele din SUA au la origine Stresul;

i)        Stresul Ocupațional este implicat în principalele Cauze de Deces: Afecțiuni Cardiovasculare, Cancer, Afecțiuni ale Plămânilor, Accidente, Ciroză și Sinucideri;

ii)      In medie 10% din forța de munca a Angliei suferă datorită stresului;

f)       Îmbătrânirea Prematură și Scăderea Speranței de Viață datorită Bolilor Cronice și deceselor prin Accidente de Muncă sau Morți Subite:

·        Comportamentul nesănătos al angajaților provocat de incapacitatea acestora de a coopera cu situațiile stresante este cauza a 80% din decese la locul de muncă;

·        Accidentele de Muncă sunt provocate în 60-80% din cazuri sunt provocate de Stresul Ocupațional, printre ele sunt și cele care au produs mari Catastrofe Ecologice ( Thre Mile Island și Exon Valdez ) ;

Distribuția Stresului Ocupațional pe Profesii:

Cele 3400 de cazuri de Îmbolnăvire provocate de Stresul Ocupațional sunt distribuite pe Profesii astfel:

                                                              i.      Asistență Tehnica și Administrativă             48 %

                                                            ii.      Manageri și Experți                                      16 %

                                                          iii.      Operatori ți Laboranți                                   15%

                                                          iv.      Producție și Reparații                                    9%

                                                            v.      Bucătari                                                         4%

                                                          vi.      Polițiști și Jandarmi                                        3%

                                                        vii.      Alte Profesii                                                    4%

Distribuția Stresului Ocupațional pe Domenii de Activitate: 

                                                  i.      Servicii                                                                  35%

                                                ii.      Producție                                                               21%

                                              iii.      Comerț cu Amănuntul                                            14%

                                              iv.      Finanțe-Bănci, Asigurări și Imobiliar                      12%

                                            v.      Transport șu Utilități Publice                                 9%

                                              vi.      Comerț angro                                                         7%

   

bulletFemeile sunt cu 50% mai Expuse la Stresul Ocupațional decât Bărbații

 

bulletPersonalul Tehnico Administrativ este mult mai Expus la Stresul Ocupațional decât Muncitorii;

Soluții Organizatorice și Individuale:

·        Asigurarea unor Condiții Optime de Lucru ( Temperatura între 20-24 grade Celsius și Lumină Suficientă Naturală sau Artificială prin Becuri cu Incandescență;

·        Reducerea Duratei Săptămânii de Lucru la 35 ore și chiar mai puțin în locurile cu nivel ridicat al Stresului Ocupațional;

·        Reducerea duratei Zilei de Muncă de la 8 Ore la 6 Ore și Chiar la 4 Ore (locurile de muncă cu Risc sau Stres Ocupațional Ridicat );

·        Fragmentarea sau Completarea Concediului de Odihnă pentru a asigura cel puțin 1 Săptămână de Refacere pe Trimestru în Special pentru persoanele expuse unui nivel ridicat de Stres Ocupațional;

·        Pregătirea Profesională Continuă pentru a aduce nivelul Cunoștințelor și Competențe Profesionale la nivelul Cerut de Funcția Ocupată;

·        O Fișe a Postului Clară și Optimă pe Relația Atribuții și Timp de Realizare a lor;

·        Cooperare și Delegare de Competențe în realizarea Atribuțiilor de Serviciu;

·        Realizarea unui Echilibru între Activitate și Odihnă și între Activitățile Obligatorii și cele Plăcute;

·        Stabilirea Zilnică a Priorităților și Verificarea realizării Activităților Propuse în limita Timpului și Resurselor Disponibile;

·        Exerciții sau Activități Fizice Zilnice ( de preferat înaintea Eforturilor Intelectuale );

·        Odihna la Prânz și alocarea a cel puțin 6-8 Ore de Somn pe Noapte, cu ora de Culcare înainte de 23:00;

·        Alocarea Sistematică a Timpului petrecut in Familie (cu Partenerul de Viață și Copiii ) sau cu Grup de Prieteni.

Soluțiile suplimentare oferite de Tehnica Radiantăź:

·        Armonizarea de cel puțin 2 ori pe zi a Camerei și Locului de Muncă;

·        Directări pentru Evenimentele Neplăcute de la Locul de Muncă care ne mai afectează încă;

·        Directări pentru Colectivul de Lucru, pentru Relațiile cu Partenerii de Afaceri, Beneficiarii și Furnizorii de Bunuri sau Servicii,  pentru Proiecte și pentru Îngrijorările provocate de eventualele Soluții sau Evenimente ale Serviciului;

·        Sesiune Expandată și Combinația 3*(SU4M+SU1M) + 1*(SU22M+SU1M) pe timpul deplasării de Acasă către Locul de Muncă și de la Locul de Muncă către Casă;

·        Armonizarea Locuinței, Alimentelor, Medicamentelor, Apei și Lichidelor pe care le consumăm;

·        Directări pentru Familia Noastră și Sesiuni Expandate pentru noi si pentru cei dragi zilnic și de câteva ori pe zi pe timpul Sfârșitului de Săptămână, Săptămânii Trimestriale de Refacere și Concediului Anual;

·        Directări pentru Proiectele noastre Viitoare și pentru eventualele Îngrijorări referitoare la ele.

Recomandări și Reglementări:

România:

Legea privind Asigurarea pentru Accidentele de Muncă și Bolile Profesionale

 

Nr.

Crt.

Articol

(text inițial)

Amendament Propus

1

Art.2 Aliniatul a):

Promovarea securității în muncă și prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale

Promovare a Sănătății și Managementul Activ al Stresului, Promovarea securității în muncă și prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

2

Art.17 (1) Se consideră a fi accident de muncă vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională ...

Se consideră a fi accident de muncă vătămarea violentă a organismului, Decompensarea Acută a organismului datorită Suprasolicitării și Stresului Psiho - Emoțional de la Locul de Muncă, precum și intoxicația acută profesională ...

3

Art.19 Prevederile art.16 se aplică bolilor profesionale cercetate, declarate și evidențiate potrivit prevederilor Legii protecției muncii nr. 90/1996.

Art.19 Prevederile art.16 se aplică bolilor profesionale cercetate, declarate și evidențiate potrivit prevederilor Legii protecției muncii nr. 90/1996  și Afecțiunilor Cronice Netransmisibile provocate de Suprasolicitarea sau Stresul Psiho – Emoțional la Locul de Muncă.

3

Art.20 Aliniatul a):

Prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

Promovare a Sănătății și Managementul Activ al Stresului, Prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

4

Art.73 -131 Prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

 

Promovare a Sănătății și Managementul Activ al Stresului, Prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

 

 

Ministerul Sănătății și Familiei:

Ordine ale Ministrului privind Sănătatea la Locul de Muncă:

http://www.ms.ro/ms/infosan12/sumar_nr12.htm 

ORDIN nr. 761/30.10.2001 pentru aprobarea metodologiei privind examenul medical la angajarea in munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea muncii:

Art. 2. Examenul medical la angajarea in munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea muncii reprezintă supravegherea activa a sanatatii angajatilor in relatie cu determinantii profesionali specifici postului/locului de munca.

Art. 3. In sensul prezentului ordin determinanții profesionali sunt factori fizici, chimici, biologici prezenți in mediul de muncă, acționând independent sau in interrelație, precum si orice element relevant din organizarea activității pentru care exista dovezi științifice de asociere pozitiva semnificativa intre expunere si modificarea reversibila sau ireversibila a structurii sau funcționalității unui organ, sistem, aparat sau a organismului in ansamblul lui.


Art. 4. Angajatorii din sectoarele public, privat si cooperatie, inclusiv sub capital strain sunt obligati sa asigure supravegherea starii de sanatate a tuturor angajatilor in relatie cu locul/postul de munca prin servicii de medicina muncii.

Art. 6. (a) Examenul medical la angajarea in munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea muncii vor fi efectuate in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(b) In cazuri argumentate medical, științific, statistic metodologia se va extinde anual prin includerea reglementarilor de supraveghere medicala specifica noilor riscuri profesionale.

Suprasolicitarea și Stresul Ocupațional produc:

- modificări reversibile sau ireversibile a structurii sau funcționalității unui organ, sistem, aparat sau a organismului in ansamblul lui;

- cresc Sensibilitatea la determinanții profesionali prezentați mai sus;

Prin Contractul Cadru de Cercetare vom aduce dovezile medicale, științifice și statistice necesare extinderii metodologiei Examenelor și Controalelor Medicale și asupra Suprasolicitării și Stresului Ocupațional.


ORDIN nr. 803/12.11.2001 pentru aprobarea unor indicatori de expunere si/sau efect biologic relevanți pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de îmbolnăvire profesională:

Art. 1. Se aproba lista unor indicatori de expunere si/sau indicatori de efect biologic relevanți pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de îmbolnăvire profesionala, stabiliți in anexa, care face parte integranta din prezentul Ordin.

Art. 2. In sensul prezentului Ordin, termenii următori sunt definiți astfel:


indicator de expunere externă: prezenta noxelor profesionale biologice, a noxelor cu indicativ Fp si prezenta măsurabila si cuantificabila a noxelor profesionale fizice si chimice in aria locului de munca;


indicator de expunere internă: prezenta măsurabila si cuantificabila a unui agent extern sau metabolit al acestuia in mediile biologice, fără alterarea structurii si/sau funcției organelor, aparatelor sau organismului in ansamblul lui;


indicator de efect biologic: prezenta măsurabila si cuantificabila a modificării structurii, funcției unui organ, aparat sau a organismului in ansamblul lui dovedita prin devierea de la normal a unor constante biochimice, funcționale, imunologice, genetice sau sistemice, consecința a expunerii la un agent din mediul de munca;


răspuns al organismului: orice modificare reversibila sau ireversibila a structurii sau funcției unui organ, aparat sau a organismului in ansamblul lui, obiectivizata prin simptom, sindrom, entitate patologica pentru care exista dovezi științifice de asociere pozitiva semnificativa cu expunerea la un agent din mediul de munca;


răspuns specific al organismului: complexul de modificări clinice si paraclinice care, in condițiile de expunere la factori de risc din mediul de munca, caracterizează "boala profesionala" si/sau "suprasolicitarea".

Stresul Ocupațional și Suprasolicitarea generează Răspunsuri Nespecifice care duc treptat și pe neobservate ( tăcut ) la apariția Bolilor Cronice Netransmisibile. Din punctul nostru de vedere Bolile Cronice Netransmisibile apărute după angajare trebuie să fie trecute în categoria Bolilor Profesionale deoarece ele au fost declanșate și - sau agravate de Stresul și Suprasolicitarea de la Locul de Muncă.

Conform Anexei acestui Ordin  Indicatori de răspuns:

*nu sunt specifici

*pot fi utilizați pentru fundamentarea strategiei de sănătate si securitate la locul de munca

*nu reprezintă criterii pentru aplicare metodologie de încadrare a unor locuri de munca in condiții de munca deosebite

 Toți acești Indicatori constituie Răspunsul Nespecific la Stresul și Suprasolicitarea de la locul de Muncă. La nivele mari de Oboseală, Suprasolicitare sau Stres Răspunsul Acut al Organismului poate duce la Accidente de Muncă, iar prezența la nivel mic dar pe perioade mari ale Suprasolicitării și Stresului la Locul de Muncă poate duce la Apariția și - sau Agravarea Bolilor Cronice Netransmisibile. Din aceste considerente propunem Studierea trecerii Suprasolicitării și Stresului la Locul de Muncă în cadrul Indicatorilor de Risc pe baza cărora se va calcula cuantumul Asigurării pentru Accidente de Muncă și Îmbolnăviri Profesionale plătit de Angajator. 

 

INDICATORI (PARAMETRI)

VALORI NESPECIFICE

OBSERVATII

INDICATORI FIZIOLOGICI

1.a. Frecventa cardiaca

Cresterea frecventei cardiace instantanee sau medie/minut cu mai mult de 20 batai comparativ cu valorile de referinta

Reacție de stres determinata de solicitarea cognitiva (mentala) si/sau cumul de factori nocivi (stres si suprasolicitare neuropsihica, zgomot, microclimat nefavorabil)

 

Cresterea frecventei cardiace instantanee sau medie/minut cu mai mult de 40 de batai comparativ cu valorile de referinta

Reacție de stres determinata de solicitarea cognitiva (mental-emotional) - in procesele de munca cu constrangere temporala, cu factori necontrolabili, activitate cu publicul

Scaderea semnificativ statistica sau la mai mult de 35 % din subiecti a frecventei cardiace medii/ciclu de activitate comparativ cu valorile de referinta sau din celelalte cicluri de activitate

Oboseala neuropsihica in activitati monoton repetitive (conducere mijloace de transport, supraveghere panouri de comanda etc.)

1.b. Parametrii variabilitatii frecventei cardiace (densitatea de putere in banda LF, HF, raportul LF/HF etc.)

Modificari (cresteri sau scaderi) in raport cu valorile de referinta sau in raport cu valorile medii/ciclu de activitate la mai mult de 35% din subiecti sau modificari semnificative statistic pe esantion reprezentativ de personal

Markeri pentru solicitarea cognitiva (mentala si mental-emotionala)

1.c. Tulburari de ritm cardiac si conducere, denivelari ale segmentului ST-T (modificari tranzitorii)

Prezenta tulburarilor de ritm cardiac si conducere in timpul activitatii

Sub si supra denivelari ale segmentului ST-T mai mari de 1 mm in timpul activitatii

Manifestari determinate de expunere la cumul de factori nocivi (stres si suprasolicitare neuropsihica, zgomot, microclimat nefavorabil, campuri electromagnetice)

1.d. Modificari ale tensiunii arteriale

Cresterea tensiunii arteriale sistolice si/sau diastolice cu mai mult de 10 mmHg pe parcursul activitatii comparativ cu valorile medii/perioada monitorizata sau cu valorile de referinta

Reactie de stres determinata de solicitarea cognitiva (mentala) si/sau cumul de factori nocivi (stres si suprasolicitare neuropsihica, zgomot, microclimat nefavorabil

 

Cresterea tensiunii arteriale sistolice si/sau diastolice cu mai mult de 40 mmHg pe parcursul activitatii comparativ cu valorile medii/perioada monitorizata sau cu valorile de referinta

Reactie de stres determinata de solicitarea cognitiva (mental-emotionala)- in proceasele de munca cu constrangere temporala, cu factori necontrolabili, activitate cu publicul

2. INDICATORI ENDOCRINI

2.a. modificari ale concentratiei urinare sau serice a catecolaminelor si/sau a acidului vanilmandelic

Cresteri sau scaderi semnificative statistic la sfarsitul activitatii versus inceput sau

Cresteri sau scaderi la mai mult de 35% din subiecti la sfarsitul activitatii versus inceput

Reactie de stres in activitati cu solicitare neuropsihica deosebita

2.b. Modificari ale concentratiei hormonilor corticosteroizi (cortizol seric sau salivar, ACTH etc.)

Exemplu:cresterea concentratiei de cortizol salivar cu mai mult de un ng/ml la doua determinari succesive pe parcursul activitatii sau cresterea concentratiei de cortizol salivar cu mai mult de 15 % fata de valorile asteptate pentru un anume moment al zilei

Reactie de stres in activitati cu solicitare neuropsihica deosebita

2.c. Modificari ale concentratiei de prolactina

Cresterea concentratiei de prolactina semnificativ statistic sau la mai mult de 35% din subiecti comparativ cu valorile de referinta

Reactie de stres in activitati cu solicitare neuropsihica deosebita

3. Indicatori biochimici: trigliceride serice, colesterol total, HDL colesterol, fibrinogen, timp de coagulare

Cresterea trigliceridelor serice, colesterolului total, scaderea HDL colesterolului, cresterea fibrinogenului, scaderea timpului de coagulare comparativ cu valorile normale

Reactie de stres in activitati cu solicitare neuropsihica deosebita

4. INDICATORI PSIHOFIZIOLOGICI

4.a. Analizatorul vizual: acuitatea vizuala, functia de acomodare si convergenta oculara, functia de adaptare la intuneric, ebluisarea, campul vizual, simtul cromatic, viteza perceptiei vizuale, miscarile oculopalpebrale (numar clipiri/minut)

 

Modificari semnificative statistic sau la mai mult de 35% din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput

Oboseala psihofiziologica

4.b. Analizatorul auditiv: pragurile auditive

Deplasarea temporara semnificativa statistic sau la mai mult de 35% din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput (in special deplasarea pragurilor auditive cu 5-10 dB pe frecventele inalte)

Oboseala psihofiziologica

5.INDICATORI PSIHOLOGICI

5.a. Timpul de reactie la stimuli vizuali, auditivi si/sau combinatii ale acestora

Cresteri ale latentelor psihomotorii semni-ficative statistic sau la mai mult de 35% din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput

Oboseala psihofiziologica

5.b. Frecventa critica de fuziune a imaginilor luminoase

Scaderi semnificative statistic sau la mai mult de 35 % din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput

Oboseala psihofiziologica

5.c. Coordonarea psihomotorie

Modificari ale indicatorilor de randament si corectitudine la probe semnificative statistic sau la mai mult de 35 % din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput

Oboseala sau hiperactivare psihofiziologica

5.d. Reflexul electrodermal

Cresteri ale rezistentei electrice a pielii semnificative statistic sau la mai mult de 35 % din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput

Oboseala sau hiperactivare psihofiziologica

5.e. Volumul, distributia si concentrarea atentiei

Modificari semnificative statistic sau la mai mult de 35 % din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput

Oboseala sau hiperactivare psihofiziologica

5.f. Memoria de durata scurta si medie

Scaderi ale volumului, duratei de pastrare si capacitatii de reproducere semnificative statistic sau la mai mult de 35 % din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput

Oboseala sau hiperactivare psihofiziologica

5.g. Randamentul proceselor nervoase superioare (analiza-sinteza, rationament, gandire logica, reprezentare spatiala)

Modificari semnificative statistic sau la mai mult de 35 % din subiecti la sfarsitul activitatii, versus inceput

Oboseala sau hiperactivare psihofiziologica

6.INDICATORI PSIHOCOMPORTAMENTALI

6.a. Frecventa acuzelor raportate (psihoafective, neurovegetative, senzitiv-senzoriale, tulburari de somn si insertie sociala)

Raportate de mai mult de 35% din subiecti la limitele de atentionare ale scalelor respective

Oboseala sau hiperactivare psihofiziologica

6.b. Neuroticism, anxietate, oboseala, hiperactivare-hipoactivare, sindroamele stres-dependente de burn-out, tense si mobing

Prezente la mai mult de 35% din subiecti la limitele de atentionare ale probelor respective

Oboseala sau hiperactivare psihofiziologica

6.c. Modificari ale dinamicii si structurii personalitatii

Prezente la mai mult de 35% din subiecti la limitele de atentionare ale probelor respective

Oboseala sau hiperactivare psihofiziologica

 

  

Declarația de la Tokyo a Uniunii Europene, Japoniei și Statelor Unite  referitoare la Stresul la Locul de Muncă și Sănătatea.

http://www.workhealth.org/news/tokyo.html 

În perioada 28 Octombrie - 1 Noiembrie 1998, 28 oameni de știință recunoscuți internațional au descris și discutat despre:

    - Condițiile din prezent de la Locul de Muncă, Stresul provocat de ele și Sănătatea Angajaților;

    - Tendințele de Agravare a Stresului la Locul de Muncă în următorii ani;

    - Necesitatea unor acțiuni urgente pentru Reducerea Stresului la Locul de Muncă;

    - Necesitatea Cercetării Stresului la Locul de Muncă;

   - Necesitatea Informării Angajatorilor și Angajaților asupra Efectelor asupra Sănătății a Stresului de la    Locul de Muncă;

    - Necesitatea Educării Angajatorilor și Angajaților în vederea Evitării sau Reducerii Stresului la la Locul de Muncă și a Efectelor dăunătoare ale acestuia asupra Sănătății Angajaților.

Declarația are la bază noul Concept promovat de Organizația Mondială a Sănătății Investiție pentru Sănătate ( în care termenul a investii înseamnă un angajament Financiar, Uman și Tehnologic  pentru a Obține Sănătate și Performanță de Afaceri Individuală și Colectivă).

 

Statele Unite ale Americii, Institutul Național pentru Securitate si Sănătate la Locul de Munca(NIOSH) Stresul ... la Locul de Munca:

http://www.cdc.gov/niosh/stresswk.html

Organizația Internațională a Muncii:

Agravarea Stresului la Locul de Muncă:

http://www.ilo.org/public/english/bureau/inf/magazine/37/costs.htm

În numărul 37 al Revistei World of Work ( a Organizației Internaționale a Muncii ) din Decembrie 2000 se atrage atenția asupra Creșterii Depresiei și a Costurilor asociate provocate de Stresul la Locul de Muncă:

- Angajații semnalizează Stresul în Creștere care le provoacă Epuizare, Anxietate, Comportament Antisocial și în cele din urmă pierderea Locului de Muncă cu imposibilitatea de reangajare;

- Angajatorii indică alte efecte ale Stresului în Întreprindere: Scăderea Productivității, Reducerea Profitului și Creșterea îngrijorătoare a Cheltuielilor de Înlocuire a Angajaților care conduc în cele din urmă la Faliment;

- Pentru Guvernanți Efectele de mai sus ale Stresului la Locul de Muncă se traduc în timp în Creșterea alarmantă a Cheltuielilor de Îngrijirea  a Sănătății și Reducerea Venitului Național.

 

Pagini destinate Stresului la Locul de Muncă:

http://www.ilo.org/public/english/protection/safework/stress/

Pe Situl Organizației Mondiale a Muncii este un Capitol Special destinat Stresului la Locul de Muncă unde se arată printre altele:

- Prevenirea Stresului la Locul de Muncă este unul din principalele aspecte ale Obiectivului Fundamental al Organizației Mondiale a Muncii de a Promova cât mai multe Oportunități pentru Femei și Bărbați de a obține un Loc de Muncă Decent și Productiv, în condiții de Libertate, Echitate, Securitate și Demnitate Umană;

- Numai în Uniunea Europeană Stresul la Locul de Muncă afectează 40 de Milioane de Angajați și produce Pierderi Anuale de Circa 20 Miliarde de Euro;

- În Australia Stresul la Locul de Muncă a fost cauza principală a 26 la sută din Îmbolnăvirile Profesionale și Acciden