Ki-OM-LOGIA in 2012 Anul European al Îmbatrinirii Sanatoase si Active
Dumitru Lazia
sâmbătă, 13 noiembrie 2010
0 Comentarii :: :: Video, KI-OM-LOGIA, Munca fara stres, Tehnica Radianta, Antiimbatrinire, Carti
 

Integrarea KI-OM-LOGIEI

în cadrul 

Parteneriatului European dedicat Îmbătrînirii Active și Sănătoase

 

KI-OM-LOGIA 

În anul 2002 am definit și propus spre studiu, evaluare, cercetare și integrare viziunea noastră privind o nouă știință a Turismului pentru Sănănătate și a Industriei Bunăstării (Wellness Industry) numită KI-OM-LOGIA.

KI-OM-LOGIA  a fost prezentată public pe 28 Septembrie 2003 în Japonia, Beppu B-con Platza la a 38 Conferinţă SITH (Societe Internationale des Techniques Hydrotermales) şi a 56-a Întâlnire Anuală a Societăţii de Balneologie din Japonia.

 

KI-OM-LOGIA  este o nouă Ştiinţă a Turismului pentru Sănătate care se integrează sinergic cu Balneologia şi Climatologia

Definiţie:

KI-OM-LOGIA este ştiinţa şi arta restaurării, gestionării, şi creşterii rezervelor de KI sau QI, care mai poartă numele de Radianţă Interioară (în Tehnica Radiantă(TM) , Energie Vitală sau Energie de Adaptare din ființa umană.

pentru:

- Creşterea   Performanţelor Creative, Intelectuale, Emoţionale şi Fizice indiferent de vârstă;

- Optimizarea Relaţiilor Interumane,

- Promovarea Sănătății,

- Încetinirea şi Reversarea proceselor de Îmbătrânire;

- Reducerea riscului de Accidentare sau Îmbolnăvire Profesională;

- Refacerea Sănătăţii prin sprijinirea capacității naturale de Auto-Vindecare a ființei umane;

- Îmbunătăţirea potenţialului de răspuns al corpului uman, diminuarea efectelor secundare şi eliminarea riscului apariţiei efectelor paradoxale pe timpul folosirii Kinetoprofilaxiei, Kinetoterapiei, Masajului, Reflexologiei, Tratamentelor Cosmetice, Fizioterapiei, Procedurilor Balneare, Curelor Climaterice, Tratamentelor, Intervenţiilor şi Procedurilor Medicale, conform noului concept de Medicină Integrativă.

 

prin Managementul Activ al Stresului folosind Tehnica Radiantă®, Cardul de Control al Stresului și  emWave® Desktop for Mac and PC

 integate prin Situl Vitalitatale -l SC R-OM-SERV SRL folosind Dosarul Personal de Sanatate al Portalului MEDIPEDIA proiectat, realizat și actualizat de catre SC Info World SRL

 

KI-OM-LOGIA răspunde noilor tendinţe ale Turismului de Sănătate:

http://www.thewellnessrevolution.info/ 

.. În anul 2000, Îngrijirea Sănătăţii costa în SUA peste 1000 Miliarde de Dolari anual, reprezentând a 7-ea parte din Veniturile realizate de Economia Americană în acel an. Cu toate aceste uriaşe cheltuieli alocate serviciilor de sănătate, 1 din 2 Americani vor murii din cauza bolilor inimii şi 1 din 3 vor murii de cancer. Până acum Serviciile de Sănătate s-au concentrat cu prioritate pe Tratarea Simptoamelor Bolilor.

... Din ce în ce mai mulţi americani doresc să se pregătească pentru a-şi asuma responsabilitatea pentru propria lor sănătate. Acest obiectiv este realizat printr-o nouă categorie de Servicii în Turismul pentru Sănătate: BUNĂSTĂRII - WELLNESS ( obţinerea şi păstrarea unei stări de bine atât la nivel Fizic cât şi la nivel Mental). Noi am definit acest nou Serviciu Turistic Integrat Punere în Formă.

În prezent în SUA aceste noi Servicii aduc venituri de câteva Miliarde de Dolari anual şi constau în folosirea unor produse naturale, fără toxicitate care Previn apariţia Bolilor şi asigură o mai bună Calitate a Vieţii pentru cei care le folosesc.

În anul 2015 ani aceste noi Servicii de Punere în Formă vor ajunge la 1000 Miliarde de Dolari anual, deoarece din ce în ce mai muţi americani doresc să arate, să se simtă Tineri  şi să menţină un Stil de Viaţă Activ până la vârste înaintate.

 Aceste servicii sunt acum oferite Zilnic sau la Sfârşit de Săptămână şi în marile oraşe în cadrul Cluburilor de Sănătate, Hotelurilor, Centrelor de Înfrumuseţare, Spitalelor şi Centrelor de Terapii Complementare în completarea Serviciilor oferite în Staţiunile Balneare.

Mai multe detalii în lucrarea Economistului - Antrepenorului și Profesorului din SUA Paul ZANE PILZER :

Noua Revoluție a BUNĂSTĂRII - Cum să faci avere într-o industrie ce va depășii un trilion de dolari

apărută în românește la Editura AMALTEA

 

 

 

Integrarea KI-OM-LOGIEI în Partenariatul Uniunii Europene dedicat Îmbătrînirii Sănătoase și Active:

Această integrare o vom face împreună co partenerul nostru SC Info World SRL în cadrul Parteneriatului Pilot dedicat Îmbătrînirii Sănătoase și Active:

 Asigurînd:

  • măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor eficiente
  • un sisteme inovatoar şi integrate de îngrijire
  • un produse inovatoare si dispozitive de evaluare a niveluli de stres în mod special la persoanele în vârstă
  • Un minim 10 ani de prelungire a vieții sănătoase și acive, în loc de 2 ani ceruți în proiectul UE.

Măsurarea şi monitorizarea creșterii anilor de viaţă sănătoasă și activă se va face folosind indicatorul  Anii viaţă sănătoasă (HLY)

KI-OM-LOGIA are la bază Managementul Activ al Stresului folosind Zilnic cei 4 R:

 

R1 Accesarea Radianței Interioare

R2 Răspunderea Personală pentru Optimizarea Stilului de Viață șia Atitudinii față de Evenimente:

  • Cu Echilibru între Muncă și Odihnă;

  • Alternând Activitățile Impuse cu cele Plăcute;

  • Plin de Dragoste, Apreciere, Mulțumire și Fericire;

  • Acumulând Zilnic Cunoaștere Universală;

  • Dedicat Binelui Universal - pentru Noi și pentru Ceilalți;

  • Cu cît mai puține Supărări sau Îngrijorări;

  • Fără Lăcomie, Egoism, Ură sau Gelozie;

Se recomandă minim  10.000 de Pași pe Zi - în total 70.000 Pași pe Săptămînă , detalii în partea de jos a pagini web KI-OM-LOGIA prezentată în Japonia.

 

R3 Rețeaua de Suport Având la Bază Piramida Responsabilităților:

1- Propria Persoană

2- Familia Noastră

3- Locul de Muncă

4- Colegii de Serviciu, Rudele, Prietenii și ceilalți;

Realizată și întreținută din timp și în ambele sensuri - Să Ajutăm și să fim Ajutați-

- Prin realizarea unor Grupe de Suport

- Prin mobilizarea și a altor persoane ce nu fac parte din Grupa dumneavoastră de Suport pentru probleme deosebite;

 

R4 Resursele Naturale

Temperatura:

- Aerului 20-24 grade

- Apei Plate de Băut 30-40 grade

- Apei pentru Băi locale la picioare sau Băi generale detalii în partea de jos a pagini web KI-OM-LOGIA prezentată în Japonia.:

  • Seara 38-40 grade
  • Dimineața 42-44 grade

Lumină naturală sau artificială suficientă și de calitate

Alimente de calitate și cât mai diversificate

Cu Zgomot minim sau înlocuit cu Muzică Ambientală

 

Față de cele prezentate mai sus recomandăm cursurile noastre Managementul Activ al Stresului folosind Tehnica Radiantă®:

 

 

Documente referitoare la 2012 Anul European al Îmbătrânirii Sănătoase și Active:

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind Anul European al îmbătrânirii active (2012):

 

Expunerea de Motive:

 

Uniunea Europeană se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populației, astfel cum s-a subliniat în al doilea raport demografic din 2008 al Comisiei, intitulat Satisfacerea nevoilor sociale într-o societate în curs de îmbătrânire. Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate în 2008, până în 2060 în Uniunea Europeană vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 și 64 ani) pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparație cu raportul actual de patru la unu. Această tendință se așteaptă să atingă punctul culminant între anii 2015 și 2035, când grupul numeros al generației „baby boom” va fi la vârsta pensionării.


Este posibil ca îmbătrânirea populației să mărească presiunea asupra bugetului public și asupra sistemelor de pensii și să sporească necesarul de personal al serviciilor sociale și de îngrijire pentru persoanele în vârstă. Vârsta înaintată este adeseori încă asociată cu boala și dependența, persoanele în vârstă putându-se simți excluse de pe piața muncii, cât și din viața de familie sau socială. Există temerea că generațiile mai în vârstă pot deveni o povară prea grea pentru grupurile de populație mai tinere de vârstă activă și că acest fapt ar putea conduce la tensiuni între generații.

Această perspectivă nu ține totuși cont de contribuția reală și potențială considerabilă pe care persoanele în vârstă – și, în special, generația „baby boom” – o pot aduce societății. Prin urmare, o modalitate esențială de abordare a provocărilor legate de îmbătrânirea demografică și de prezervare a solidarității dintre generații constă în menținerea generației „baby boom” pe piața muncii timp mai îndelungat și a face astfel încât această generație să rămână cât mai mult posibil sănătoasă, activă și autonomă.

În cadrul strategiei de ocupare a forței de muncă, statele membre au început să inverseze tendința spre pensionarea anticipată, astfel încât în UE-27 rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele din grupa de vârstă 55 – 64 de ani a crescut de la 36,9% în anul 2000 la 46% în anul 2009. A stimula pe lucrătorii mai vârstnici să rămână pe piața muncii implică, în special, ameliorarea condițiilor de muncă și adaptarea acestora la starea sănătății și la necesitățile lucrătorilor în vârstă, actualizarea competențelor acestora prin oferirea unui acces simplificat la procesul de învățare de-a lungul vieții, precum și revizuirea sistemelor de impozitare și de prestații sociale în sensul transformării acestora în stimulente eficiente pentru a munci vreme mai îndelungată.

Îmbătrânirea activă este, de asemenea, un instrument eficient de luptă împotriva sărăciei persoanelor în vârstă. În anul 2008, 19% dintre persoanele în vârstă de mai mult de 65 de ani din Uniunea Europeană erau amenințate de sărăcie. Un număr considerabil de persoane în vârstă încearcă la bătrânețe un sentiment de marginalizare. În timp ce ameliorarea perspectivelor persoanelor în vârstă de a-și găsi de lucru ar permite abordarea unora din cauzele sărăciei în rândul acestei categorii de vârstă, participarea activă a persoanelor vârstnice la activități de benevolat ar putea reduce sentimentul acestora de izolare. Potențialul imens pe care persoanele în vârstă îl reprezintă pentru societate în calitate de voluntari sau de îngrijitori ai altor persoane ar putea fi mai bine valorificat prin eliminarea obstacolelor existente în calea muncii neplătite și prin crearea unui cadru adecvat.

Comunicarea Comisiei intitulată Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii preconizează modalități de ieșire din criză și pregătește economia UE pentru decada următoare. În contextul creșterii favorabile incluziunii, Comisia subliniază importanța promovării unei îmbătrâniri sănătoase și active a populației pentru a contribui, între altele, la obținerea unei rate ridicate a ocupării forței de muncă, la investiții în dezvoltarea competențelor și la reducerea sărăciei.

 

Anul european al îmbătrânirii active, care face obiectul prezentei propuneri, ar sprijini și încuraja eforturile statelor membre, ale autorităților regionale și locale ale acestora, ale partenerilor sociali și ale societății civile de a promova îmbătrânirea activă și de a întreprinde mai mult pentru exploatarea potențialului generației „baby boom”.

Anul ar trebui considerat drept evenimentul major al unei serii de inițiative de anvergură în perioada 2011-2014, în cursul căreia UE își va concentra o mare parte din programele și politicile sale pe tema îmbătrânirii active și va institui un cadru în care noi inițiative și parteneriate, sprijinind îmbătrânirea activă la toate nivelurile (state membre, parteneri regionali, locali sau sociali, societate civilă) să poată fi promovate și mediatizate.

În anul 2011, autoritățile publice, partenerii sociali și organizațiile societății civile la toate nivelurile vor fi încurajate să urmărească obiective specifice legate de îmbătrânire activă, accentul fiind pus pe rezultatele obținute în timpul Anului european. Obiectivele vor fi prezentate pe un site Internet european, care va deveni apoi pagina Internet a Anului european și va servi, de asemenea, drept instrument de monitorizare și evaluare.

În anul 2012, accentul Anului european va fi pus pe începerea punerii în aplicare a angajamentelor asumate în anul 2011, pe creșterea gradului de sensibilizare a publicului larg, pe promovarea acestor inițiative prin intermediul activităților mediatice și pe implicarea altor factori multiplicatori. Vor fi prezentate rezultatele proiectelor privind îmbătrânirea activă finanțate în cadrul liniilor bugetare și programelor actuale.

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

privind Anul european al îmbătrânirii active (2012)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

acționând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, întrucât:

 

  1. În conformitate cu articolului 147 din Tratat, Uniunea contribuie la realizarea unui nivel ridicat de ocupare forței de muncă prin încurajarea cooperării dintre statele membre, precum și prin susținerea și, în cazul în care este necesar, prin completarea acțiunii lor.

  2. În conformitate cu articolul 153 alineatul (1) din Tratat, Uniunea susține și completează acțiunea statelor membre în domeniile următoare: condițiile de muncă, integrarea persoanelor excluse de pe piața forței de muncă și combaterea excluziunii sociale.

  3. În conformitate cu articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale, Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală.

  4. Consiliul European a recunoscut în mai multe rânduri necesitatea de a aborda efectul îmbătrânirii populațiilor asupra modelelor sociale europene. O modalitate esențială de a face față acestei schimbări rapide a piramidei vârstelor constă în promovarea îmbătrânirii active, asigurând astfel generației „baby boom”, care, în general, este mai sănătoasă și mai bine educată în comparație cu generațiile anterioare, posibilități convenabile de angajare și de participare activă la viața socială.

  5. Proporția în continuă creștere în Europa a persoanelor vârstnice face din promovarea îmbătrânirii în condiții bune de sănătate o sarcină mai importantă ca oricând. Îmbătrânirea în condiții bune de sănătate poate contribui la creșterea participării la piața muncii a persoanelor în vârstă, le poate permite acestora să rămână active în societate o perioadă mai îndelungată, le poate ameliora calitatea vieții și reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate și securitate socială.

  6. Comisia și-a prezentat punctul de vedere în privința provocărilor cu care UE este confruntată și a modalităților de abordare a acestora în comunicările sale din 12 octombrie 2006 și 21 aprilie 2009, intitulate, respectiv, „Viitorul demografic al Europei – transformarea unei provocări în oportunitate” și „Gestionarea impactului îmbătrânirii populației în UE”.

  7. La data de 22 februarie 2007, Consiliul a adoptat o rezoluție privind „Oportunitățile și provocările datorate schimbărilor demografice în Europa: contribuția persoanelor în vârstă la dezvoltarea economică și socială”, care evidențiază necesitatea creșterii posibilităților de participare activă a persoanelor în vârstă, noile oportunități economice („economia vârstei a treia”) pe care le generează creșterea cererii persoanelor în vârstă pentru anumite bunuri și servicii, precum și importanța unei imagini publice pozitive a persoanelor aparținând vârstei a treia.

  8. La data de 8 iunie 2009, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Egalitatea de șanse pentru femei și bărbați: o îmbătrânire activă și demnă”, în care se recunoaște faptul că, la nivelul întregii UE, persoanele în vârstă, femei sau bărbați, care aspiră la o viață activă și doresc să îmbătrânească cu demnitate, întâmpină dificultăți serioase și se propun statelor membre și Comisiei o serie de măsuri.

  9. La data de 20 noiembrie 2009, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Îmbătrânirea sănătoasă și demnă”, invitând Comisia, printre altele, „să întreprindă măsuri de sensibilizare pentru promovarea îmbătrânirii active, incluzând un posibil An european pentru îmbătrânirea activă și pentru solidaritatea între generații în 2012”.

  10. În comunicarea sa intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, Comisia a subliniat importanța pentru Uniunea Europeană a promovării îmbătrâniri active și în condiții bune de sănătate a populației în interesul coeziunii sociale și al creșterii productivității. Comisia a propus o inițiativă emblematică intitulată „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, în cadrul căreia statele membre trebuie, în special, să promoveze politici de promovare a îmbătrânirii active, precum și o altă inițiativă emblematică intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei”. Atingerea acestor obiective strategice necesită măsuri întreprinse la toate palierele guvernamentale, precum și măsuri ale diferitelor părți interesate nonguvernamentale; la rândul lor, aceste măsuri ar putea găsi sprijin la nivelul Uniunii, prin activitățile de sensibilizare și promovare a schimbului de bune practici din cadrul Anului european pentru îmbătrânirea activă. Coordonatorii la nivel național trebuie să se asigure că acțiunea la nivel național se desfășoară în mod coordonat și ca este concordantă cu obiectivele generale ale Anului european. Participarea altor instituții și părți interesate este, de asemenea, prevăzută.

  11. La data de 7 iunie 2010, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Îmbătrânirea activă”, invitând Comisia să continue pregătirea Anului european pentru îmbătrânirea activă în 2012, care va constitui ocazia de a evidenția avantajele îmbătrânirii active și contribuția acesteia la solidaritatea între generații, precum și de a mediatiza inițiativele promițătoare în sprijinul îmbătrânirii active la toate nivelurile.

  12. În propunerea sa, din 27 aprilie 2010, pentru o decizie a Consiliului privind „Liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre”, în care la liniile directoare 7 și 8 statele membre sunt invitate să sporească participarea pe piața muncii prin politici de promovare a îmbătrânirii active, Comisia a propus creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a lucrătorilor vârstnici prin inovare în organizarea muncii, precum și creșterea capacității de a fi angajați a acestora prin perfecționare profesională și participare la programele de învățare de-a lungul vieții. Linia directoare 10 subliniază necesitatea de a îmbunătăți atât sistemele de protecție socială, cât și politicile de învățare de-a lungul vieții și de incluziune activă cu scopul de a deschide mereu noi perspective pentru fiecare persoană în diferitele etape ale vieții sale, precum și de a o proteja de pericolul excluziunii sociale.

  13. În comunicarea sa intitulată „Agenda digitală pentru Europa”, prima inițiativă emblematică UE2020 adoptată la 19 mai 2010, Comisia a subliniat importanța tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) pentru o bătrânețe frumoasă și a propus, în special, dezvoltarea programului comun de asistență pentru autonomie la domiciliu (AAD). Agenda digitală pentru Europa a recomandat, de asemenea, să fie întreprinse acțiuni concrete pentru a ameliora competențele în informatică ale tuturor europenilor, inclusiv pe cele ale persoanelor vârstnice, un grup suprareprezentat în cadrul celor 150 de milioane de cetățeni (aproximativ 30 % din totalul populației) care nu au utilizat niciodată Internetul.

  14. Comisia implementează în prezent Planul european de acțiune în favoarea persoanelor cu handicap, care, dată fiind corelația între îmbătrânire și handicap, cuprinde acțiuni corespunzătoare care vizează peroanele în vârstă. Vor fi, în special, semnificative acțiunile privind accesibilitatea rezultate din abordările urmărind să asigure accesul general. În plus, UE și statele membre au semnat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, care conține dispoziții relevante pentru persoanele în vârstă.

  15. Îmbătrânirea activă constituie obiectivul mai multor programe ale Uniunii, precum Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, programul PROGRESS, programul de învățare de-a lungul vieții, programul privind sănătatea publică, programe specifice legate de tehnologiile informației si comunicării, precum și de științele socio-economice și umane din cadrul celui de-al șaptelea program cadru pentru cercetare și dezvoltare, planul de acțiune intitulat „A îmbătrâni frumos în societatea informațională”, programul comun de cercetare și inovare intitulat „Asistență pentru autonomie la domiciliu” (AAD), programul pentru competitivitate și inovare cu proiecte pilot de implementare a TIC pentru o bătrânețe frumoasă, precum și planul de acțiune pentru mobilitate urbană. Uniunea va cofinanța activitățile din cadrul Anului european în funcție de prioritățile și regulile aplicabile, pe bază anuală sau multianuală, programelor existente și liniilor bugetare autonome în domeniul ocupării forței de muncă, problemelor sociale și egalității de șanse. Unde va fi cazul, Anul european va putea fi susținut prin programe și politici din alte domenii, precum educație și cultură, sănătate, cercetare, societate informațională politică regională și politică în domeniul transporturilor.

  16. Obiectivele Anului european pentru îmbătrânirea activă, care face obiectul prezentei propuneri, nu pot fi realizate pe deplin la nivel de stat membru din cauza necesității de a schimba informații între țări diferite și de a disemina bunele practici în întreaga Uniune, aceste obiective putând fi, din aceste motive și având în vedere amploarea acțiunii propuse, mai bine atinse la nivelul Uniunii. În conformitate cu principiul proporționalității stipulat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1
Obiect

Anul 2012 este desemnat „Anul european al îmbătrânirii active” ,denumit în continuare „Anul european”.

Articolul 2
Obiectivele

Anul european are ca obiectiv general încurajarea și sprijinirea eforturilor statelor membre, ale autorităților regionale și locale ale acestora, ale partenerilor sociali și ale societății civile de a promova îmbătrânirea activă și de a face mai mult pentru a exploata potențialul segmentului de populație, aflat în creștere rapidă, format din persoanele care se apropie de 60 de ani sau au depășit această vârstă, prezervând prin aceasta solidaritatea între generații. Îmbătrânirea activă presupune crearea de posibilități și condiții mai bune de lucru pentru a le permite lucrătorilor vârstnici să joace un rol pe piața muncii, combaterea excluziunii sociale prin stimularea participării active la viața socială și promovarea unei îmbătrâniri în condiții bune de sănătate. Pe această bază, se disting următoarele obiective:

  1. sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța îmbătrânirii active pentru a evidenția rolul util pe care persoanele în vârstă îl joacă în societate și în economie, promovarea îmbătrânirii active și intensificarea efortului de a exploata potențialul persoanelor vârstnice.

  2. stimularea dezbaterii și a exercițiului învățării reciproce între statele membre și părțile interesate la toate nivelurile în vederea promovării politicilor de îmbătrânire activă, identificarea și diseminarea bunelor practici și promovarea cooperării și a sinergiilor.

  3. propunerea unui cadru de angajament și acțiune concretă pentru a permite statelor membre și părților interesate la toate nivelurile să elaboreze politici prin intermediul unor activități specifice și fixarea de obiective specifice în domeniul îmbătrânirii active.

Articolul 3
Conținutul măsurilor

  1. Măsurile care trebuie luate pentru a fi atinse obiectivele stabilite la articolul 2 includ următoarele activități realizate la nivelul Uniunii și la niveluri naționale, regionale sau locale:

  • conferințe, evenimente și inițiative menite să stimuleze dezbateri, să sensibilizeze și să promoveze asumarea de angajamente specifice;

  • campanii de informare, de promovare și de educare;

  • schimburi de informații și de bune practici;

  • cercetări și studii la nivelul Uniunii sau al statelor membre și diseminarea rezultatelor.

 

Gestionarea impactului îmbătrânirii populaţiei în Uniunea Europeană:

 

Pentru prima dată în istorie, marea majoritate a cetățenilor europeni pot să ducă o viață activă, să își mențină starea de sănătate și să participe la viața socială până la o vârstă avansată. În același timp, societățile în curs de îmbătrânire oferă noi oportunități firmelor inovatoare, datorită cererii de bunuri și servicii noi sau adaptate. Cu toate acestea, îmbătrânirea populației combinată cu scăderea ratei natalității constituie o provocare majoră din punct de vedere economic, bugetar și social. Europa a început să se pregătească pentru a face față provocărilor de acest tip, unele state membre înregistrând progrese încurajatoare, în special prin reforme ale sistemelor de pensii și un echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie. În lipsa unor schimbări instituționale și ale politicilor, se preconizează însă că tendințele demografice vor transforma considerabil societățile noastre, afectând solidaritatea între generații și impunând noi cerințe generațiilor viitoare. Aceste tendințe vor avea un impact puternic asupra creșterii potențiale și vor duce la creșterea dramatică a cheltuielilor publice, nu numai a cheltuielilor cu pensiile și de sănătate, dar și a celor din domeniul infrastructurii, al locuințelor și al educației.

Consiliul European a recunoscut în repetate rânduri nevoia de a gestiona problema impactului îmbătrânirii populației asupra modelelor sociale europene. Provocarea la nivel de politici este vastă, incluzând dezbaterea continuă cu privire la modernizarea sistemelor de protecție socială și prelungirea vieții active, ca urmare a Summitului de la Hampton Court din octombrie 2005, Strategia de la Lisabona reînnoită, noua strategie de dezvoltare durabilă a UE și politica integrată în domeniul schimbărilor climatice și al energiei, metoda deschisă de coordonare în materie de pensii, sănătate și îngrijiri pe termen lung și o strategie pentru tinere precum și progresul în direcția unor finanțe publice sustenabile în contextul Pactului de stabilitate și creștere.

În acest context, Consiliul ECOFIN a invitat Comitetul pentru politică economică și Comisia să actualizeze proiecțiile bugetare pe termen lung până la sfârșitul anului 2009. Proiecțiile comune, care aplică metodologii noi și îmbunătățite, confirmă în linii mari proiecțiile din 2006. Ele aduc o contribuție esențială la analiza impactului îmbătrânirii populației și fac parte din supravegherea bugetară multilaterală a Uniunii Europene. În plus, ele îi vor ajuta pe responsabilii politici la pregătirea reformelor sistemelor de pensii și de sănătate.

Prezenta comunicare expune cele mai recente proiecții bugetare și economice pe termen lung, precum și punctul de vedere al Comisiei cu privire la capacitatea Europei de a face față provocării pe care o constituie îmbătrânirea populației în contextul noilor date și al evoluțiilor economice recente.

Analiza recentă confirmă existența unei marje de manevră – o perioadă de aproximativ zece ani în care forța de muncă va continua să crească – pentru realizarea reformelor structurale care se impun într-o societate în curs de îmbătrânire. Lipsa acțiunii ar reduce capacitatea UE de a răspunde nevoilor viitoare ale populației în curs de îmbătrânire.

Criza economică ar putea accentua provocările pe care le constituie îmbătrânirea populației.


Impactul bugetar al îmbătrânirii populației

Ca urmare a îmbătrânirii populației, nevoia de transferuri și servicii specifice asigurate de sectorul public va crește. Prin urmare, se preconizează că impactul bugetar al îmbătrânirii populației va fi unul considerabil în aproape toate statele membre, devenind vizibil încă din deceniul următor. Per ansamblu, pe baza politicilor actuale, cheltuielile legate de îmbătrânirea populației vor crește în UE, potrivit previziunilor, cu aproximativ 4¾ puncte procentuale din PIB în medie până în 2060 și cu peste 5 puncte procentuale în zona euro - în special din cauza cheltuielilor cu pensiile, a cheltuielilor de sănătate și a celor pentru îngrijiri pe termen lung. Pentru UE-25, creșterea preconizată este ușor mai ridicată în comparație cu proiecțiile anterioare din raportul din 2006 privind îmbătrânirea populației, cu aproximativ jumătate de punct procentual din PIB pe întreaga perioadă analizată. Comparativ cu raportul din 2006 privind îmbătrânirea populației, cele mai importante revizuiri în scădere ale impactului bugetar al îmbătrânirii sunt cele referitoare la Portugalia, Ungaria și Republica Cehă (acestea reflectând în special impactul reformelor sistemelor de pensii), în timp ce pentru Grecia, Luxemburg, Malta, Estonia, Austria, Polonia și Lituania s-au efectuat revizuiri importante în creștere (ele reflectând în principal proiecțiile revizuite ale modificărilor cheltuielilor cu pensiile datorate modificării cursului reformei și îmbunătățirii tehnicilor de modelare).

În general, există diferențe considerabile între statele membre în privința impactului îmbătrânirii populației:

  • Creșterea cheltuielilor publice va fi, conform previziunilor, foarte semnificativă (7 puncte procentuale din PIB sau mai mult) în nouă state membre (Luxemburg, Grecia, Slovenia, Cipru, Malta, Țările de Jos, România, Spania și Irlanda), deși în unele dintre ele această creștere considerabilă pornește de la un nivel relativ scăzut.

  • Pentru un al doilea grup de țări – Belgia, Finlanda, Republica Cehă, Lituania, Slovacia, Regatul Unit, Germania și Ungaria – costul îmbătrânirii populației este mai limitat, dar rămâne totuși foarte ridicat (între 4 și 7 puncte procentuale din PIB).

  • În fine, creșterea este mai moderată, de cel mult 4 puncte procentuale din PIB, în Bulgaria, Suedia, Portugalia, Austria, Franța, Danemarca, Italia, Letonia, Estonia și Polonia. Majoritatea acestor țări au implementat reforme substanțiale ale sistemelor de pensii, în unele cazuri acestea presupunând și trecerea parțială la sisteme de pensii private (Bulgaria, Estonia, Letonia, Polonia și Suedia).

Tendințele demografice vor duce la creșterea cheltuielilor publice cu pensiile în mod considerabil în toate statele membre. Cu toate acestea, reformele sistemelor de pensii adoptate într-o serie de state membre produc rezultate pozitive în termeni de sustenabilitate a finanțelor publice. Aproape toate statele membre au înăsprit condițiile de eligibilitate pentru acordarea pensiei publice, în principal prin creșterea vârstei de pensionare și restricționarea accesului la schemele de pensionare anticipată. Introduse de regulă pe o perioadă lungă de timp, astfel de reforme ar trebui să conducă la creșterea ratei participării lucrătorilor vârstnici, aceasta putând fi în egală măsură o urmare a consolidării legăturii dintre prestațiile de pensii și contribuții, constituind astfel un stimulent mai puternic pentru a rămâne pe piața muncii. Deși ratele de angajare în rândul lucrătorilor vârstnici au crescut în ultimii ani, există încă destule progrese de realizat. Procentul populației UE care lucrează încă la vârsta de 60 de ani este de aproximativ 50%.

 

Sistemele de sănătate din UE vor fi nevoite să facă față unor provocări majore în viitor. Cheltuielile publice pentru sănătate din UE vor crește, potrivit previziunilor, cu 1½ puncte procentuale din PIB până în 2060. Un mod de viață mai sănătos poate contribui la limitarea cheltuielilor viitoare. Cheltuielile din sectorul sănătății sunt strâns legate de creșterea veniturilor și de progresele tehnologice. Metodele recente de diagnosticare precoce și de tratament au o contribuție importantă la creșterea cheltuielilor, însă unele progrese medicale pot determina economii de costuri pe termen lung. Investițiile în tehnologii de prevenire și din domeniul sănătății oferă instrumente care permit populației să își mențină starea de sănătate și să rămână activă un timp mai îndelungat. Punerea la punct a unor tratamente pentru patologii mai puțin cunoscute oferă de asemenea oportunități de ocupare a forței de muncă și de creștere. Gestionarea eficientă a tehnologiilor constituie așadar un factor determinant major pentru cheltuielile viitoare.

O populație care îmbătrânește va presupune în egală măsură creșterea cheltuielilor publice pentru îngrijirile pe termen lung. Pe baza politicilor actuale, cheltuielile publice pentru îngrijirile pe termen lung vor crește, conform estimărilor, cu 1¼% din PIB până în 2060, din cauza faptului că persoanele foarte vârstnice (80 de ani și mai mult) vor reprezenta categoria de populație care va cunoaște cea mai rapidă creștere în viitor. Încă o dată, factorii demografici nu vor fi singurii determinanți. La momentul actual îngrijirea vârstnicilor este asigurată, în foarte mare măsură, de familie, într-un mod informal. Modificarea structurii familiei, participarea din ce în ce mai intensă a femeilor la forța de muncă și creșterea mobilității geografice ar putea reduce gradul de disponibilitate a asistenței informale. Pentru țările în care sistemele formale de asistență sunt mai puțin dezvoltate, este posibil ca creșterea preconizată a cheltuielilor publice pentru îngrijirile pe termen lung să subestimeze presiunea viitoare asupra finanțelor publice cauzată de nevoia probabilă de creștere a ofertei de asistență formală.


Pregătiri pentru îmbătrânirea populației în perioadă de recesiune economică

 

Criza financiară și economică actuală a dus la o scădere neobișnuit de bruscă și rapidă a activității economice și la recesiune globală. Ocuparea forței de muncă este grav afectată de încetinirea economică actuală, rata șomajului este în creștere rapidă, și UE se confruntă cu riscul unei diminuări a creșterii potențiale, care este deja amenințată de îmbătrânirea populației.

Criza financiară și încetinirea economică duc la deteriorarea rapidă a progreselor înregistrate în ultimii ani de statele membre în direcția echilibrării bugetelor publice și a reducerii datoriei, întrucât guvernele trebuie să intervină pentru a stabiliza sistemul financiar și a sprijini redresarea. Prin urmare, perspectivele finanțelor publice pe termen scurt s-au înrăutățit, iar progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul consolidării fiscale au încetinit.

Mai mult, criza accentuează impactul economic al îmbătrânirii populației asupra sistemelor de pensii, deși consecințele vor depinde în mod esențial de amploarea și durata crizei. Pentru sistemele publice de pensii de tip redistributiv (pay as you go), încetinirea economiei reale agravează presiunile fiscale asupra finanțării și asupra contribuțiilor. În ceea ce privește sistemele finanțate, criza a scos în evidență vulnerabilitățile acestora la declinul pieței financiare. În cazul sistemelor cu beneficii definite (defined benefit), creșterea deficitelor ca urmare a scăderii valorii activelor afectează membrii fondului prin ajustări ale regulilor de indexare sau ale ratelor de participare și prin închiderea acestor sisteme pentru noi membri. Pentru persoanele care cotizează la fonduri de pensii cu contribuții definite (defined contribution), impactul crizei depinde în mod esențial de alocarea activelor fondului și de vârsta membrilor. Lucrătorii vârstnici care au expuneri pe acțiuni ridicate sunt cei mai afectați, deoarece sunt cel mai aproape de pensionare, iar valoarea activelor lor a scăzut.

Aceasta scoate în evidență necesitatea ca factorii politici, legiuitorii și autoritățile de supraveghere să promoveze o administrare prudentă a economiilor pentru pensii ale persoanelor. Vor fi necesare o monitorizare atentă și o discuție aprofundată și deschisă pe tema sistemelor de pensii din Europa, în special o revizuire critică a rolului, concepției și performanței pilonului privat.

În conjunctura actuală, caracterizată de reducerea drastică a activității economice și de perspective foarte incerte, capacitatea Europei de a ieși rapid din criză și de a face față provocărilor asociate îmbătrânirii populației va depinde în mod esențial de corelarea acțiunilor întreprinse pentru sprijinirea redresării cu reformele structurale pe termen mai lung. Reacțiile politice țintite și bine coordonate, după cum se precizează în Planul european de redresare economică, au obiectivul de a promova investițiile „inteligente”, stimulând competențele adecvate pentru promovarea eficienței energetice, a tehnologiilor curate, a infrastructurii și interconectărilor care vor sprijini eficiența și inovarea, consolidând în cele din urmă potențialul de creștere al Europei.

În mod evident, trebuie acordată o prioritate absolută implementării Planului european de redresare economică astfel încât să se asigure faptul că recesiunea și criza financiară nu vor plasa permanent Uniunea Europeană pe o traiectorie de creștere mai lentă în domeniul ocupării forței de muncă și al productivității, aceasta putând afecta și capacitatea sa de a face față consecințelor îmbătrânirii populației.

După depășirea crizei, perspectivele pe termen lung vor depinde și de gradul de hotărâre a Europei de a reveni rapid la finanțe publice solide, conform recomandărilor PERE, și de continuarea reformelor impuse de evoluția demografică, care vor fi încă și mai importante pentru restabilirea încrederii, ca parte a strategiei de ieșire din perioada de criză. La fel de importantă este consolidarea agendei de reforme structurale menite să răspundă provocării demografice. Aceasta înseamnă creșterea semnificativă a ratei de angajare și mai ales încurajarea și sprijinirea exponenților generației „baby boom” pentru a rămâne pe piața muncii în loc să se pensioneze anticipat, așa cum tindeau să procedeze generațiile anterioare. Cea mai bună șansă pe care o are Europa de a face astfel încât îmbătrânirea să nu fie percepută ca o amenințare, ci ca o realizare istorică, este de a veghea ca potențialul acestor generații „baby boom” să nu se risipească.

 

Consiliul European de la Stockholm din 2001 a decis o strategie cu trei componente pentru a face față provocărilor economice și bugetare ale îmbătrânirii populației, care constă în:

(i) reducerea datoriei în ritm rapid;

(ii) creșterea ratei de angajare și a productivității;

(iii) reformarea sistemelor de pensii, de sănătate și de îngrijiri pe termen lung. Aceasta, împreună cu cele cinci obiective strategice identificate în octombrie 2006 în comunicarea Comisiei privind viitorul demografic al Europei, rămâne o strategie politică valabilă pe termen lung:

  • promovarea înnoirii demografice a Europei prin crearea unor condiții mai bune pentru familii;

  • promovarea ocupării forței de muncă în Europa, prin creșterea numărului de locuri de muncă și prelungirea vieții active de o mai bună calitate;

  • creșterea productivității și a dinamismului Europei;

  • primirea și integrarea migranților;

  • asigurarea unor finanțe publice sustenabile în Europa, garantând astfel o protecție socială adecvată și echitatea între generații.

  • Crearea unor condiții mai bune pentru familii și pentru reînnoirea demografică

Reînnoirea demografică impune luarea unor măsuri pentru asigurarea unui climat societal general receptiv la nevoile familiilor, tranziția către o societate favorabilă copiilor și crearea unor condiții care permit un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. În țările în care reconcilierea vieții profesionale cu cea privată este dificilă, ratele de angajare a femeilor sunt de regulă scăzute, deoarece mamele abandonează adesea piața muncii, iar ratele natalității au aceeași tendință, deoarece multe persoane consideră că nu își pot permite să aibă copii. Politicile de promovare a reconcilierii vieții profesionale cu cea privată și a egalității între sexe, care prevăd condiții mai bune pentru concediile parentale și măsuri de stimulare a taților pentru a profita de acest tip de concediu, precum și asigurarea unei îngrijiri a copilului de înaltă calitate, trebuie să rămână o prioritate. Se poate avea în vedere, de asemenea, reducerea impozitelor pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei, întrucât participarea la piața muncii a acestor persoane depinde într-o mai mare măsură de reducerile fiscale. Astfel de politici generează beneficii pe termen lung deoarece permit ca femeile să rămână în contact cu piața muncii un timp mai îndelungat.

Cu toate acestea, majoritatea statelor membre nu și-au atins încă obiectivele referitoare la accesul la structuri formale de îngrijire a copilului fixate de Consiliul European de la Barcelona și nu profită de beneficiile educației precoce a copiilor pentru dezvoltarea lor ulterioară și pentru sporirea oportunităților pentru cei care provin din medii defavorizate. Investițiile în sisteme de calitate de îngrijire a copilului și în posibilitatea de angajare a părinților care își întrerup activitatea profesională reprezintă investiții extrem de rentabile. Aceasta constituie și un stimulent pentru dezvoltarea de noi servicii, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă.

  • Creșterea numărului de locuri de muncă și prelungirea vieții profesionale

Sporirea participării și a capacității de integrare profesională. Provocarea îmbătrânirii populației pentru finanțele publice decurge din nevoia de a susține un număr tot mai mare de persoane în vârstă în condițiile scăderii populației active. Situația poate fi îmbunătățită considerabil. Puțin sub două treimi (65,4% în 2007) din populația cu vârstă de muncă este în prezent încadrată în muncă, cifră care se situează cu câteva puncte procentuale sub ținta (70%) stabilită în Strategia de la Lisabona pentru anul 2010. S-au înregistrat progrese considerabile în direcția creșterii participării la piața muncii, în special în rândul lucrătorilor vârstnici și al femeilor. Recesiunea actuală ar putea însă să afecteze cu precădere tinerii și lucrătorii vârstnici. Prioritatea strategică trebuie să fie garantarea faptului că tinerii care nu intră pe piața muncii nu încep o viață de dependență permanentă de prestațiile sociale și că lucrătorii vârstnici care își pierd locul de muncă vor putea fi angajați din nou odată ce situația de pe piața muncii se va îmbunătăți.

În ultimii ani au fost întreprinse reforme ale sistemelor fiscale și de prestații sociale, destinate în principal să amelioreze utilizarea forței de muncă. Un element central al multor strategii recente de reformă îl constituie reducerea dependenței de prestațiile sociale, făcând din încadrarea în muncă o opțiune atrăgătoare și profitabilă din punct de vedere economic în raport cu prestațiile sociale și încurajând beneficiarii acestora să caute activ un loc de muncă. Reducerea elementelor care descurajează ocuparea unui loc de muncă și angajarea, în special pentru muncitorii mai puțin calificați, și care sunt integrate în sistemul fiscal și în cel de prestații sociale, precum și consolidarea legăturii cu politicile țintite de activare, constituie factori care au contribuit la ameliorarea structurală a funcționării piețelor muncii. Cu toate acestea, în ciuda acestor îmbunătățiri, îmbătrânirea populației și evoluția tehnologică rapidă impun realizarea unor progrese suplimentare pentru continuarea creșterii și a menținerii unor niveluri ridicate de angajare, în special în rândul femeilor și al lucrătorilor vârstnici, și pentru reducerea șomajului structural.

 

Creșterea ratei de angajare în rândul lucrătorilor vârstnici. Reformarea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap și a sistemului de pensionare anticipată, precum și creșterea vârstei efective de pensionare rămân o prioritate pentru a spori oferta de mână de lucru reprezentată de lucrătorii vârstnici și a contribui la o creștere economică sustenabilă în fața evoluțiilor demografice nefavorabile. Astfel se garantează un comportament în materie de pensionare care ia în calcul creșterea speranței de viață în viitor. Generația „baby boom” (aflată acum la vârsta de 50-60 de ani) reprezintă o parte importantă din forța de muncă a Europei. Pentru a-i încuraja pe exponenții acesteia să rămână activi se impune înlăturarea obstacolelor în calea angajării, precum vârsta obligatorie de pensionare, și introducerea unor mecanisme flexibile de pensionare care să le permită să aleagă momentul pensionării și să obțină drepturi de pensii suplimentare. Posibilitățile de angajare cu normă parțială pot constitui o soluție bună pentru obținerea de venituri adecvate de către persoanele vârstnice și pentru creșterea ofertei de mână de lucru.

Pe lângă stimulentele integrate în sistemele de pensii, de impozitare și de prestații sociale, strategiile de reformă trebuie să includă schimbarea atitudinilor față de lucrătorii vârstnici și dezvoltarea competențelor acestora și a posibilității de angajare prin intermediul învățării eficiente pe tot parcursul vieții. Sunt necesare condiții adecvate de muncă, inclusiv un program de lucru și o organizare a muncii mai flexibile, alături de oportunități de încadrare în muncă pentru o forță de muncă în proces de îmbătrânire. Astfel de măsuri ar trebui să contribuie la creșterea ratei de angajare și a calității vieții persoanelor vârstnice.

 

O populație vârstnică mai sănătoasă.

 

O populație cu o stare de sănătate mai bună va putea munci un timp mai îndelungat, ceea ce va permite creșterea productivității și a participării la piața muncii, și va avea nevoie de mai puține îngrijiri medicale, ducând astfel la scăderea presiunii asupra finanțelor publice.

Creșterea speranței de vârstă în stare bună de sănătate va fi un factor esențial pentru îndeplinirea obiectivului Strategiei de la Lisabona care constă în atragerea și menținerea mai multor lucrători pe piața muncii. În aceleași timp, societățile în curs de îmbătrânire reprezintă o oportunitate de creare rapidă de locuri de muncă în domeniul serviciilor de sănătate și sociale și vor impune luarea unor măsuri de activare și de formare.

  • O Europă mai productivă și mai dinamică

În termen de un deceniu, productivitatea muncii, care depinde într-o mare măsură de un nivel ridicat de educație, va deveni principalul factor determinant al creșterii economice viitoare. Cu toate acestea, 13% dintre femei și 17% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au decât o diplomă de studii secundare inferioare, sau chiar mai puțin, abandonând prematur sistemul de învățământ. Aceste cifre reprezintă o ușoară ameliorare în comparație cu începutul deceniului, rămânând însă foarte departe de obiectivul stabilit pentru 2010, de a reduce acest procent la cel mult 10%. Un nivel superior de educație este asociat cu o participare mai mare pe piața muncii și este o condiție prealabilă pentru învățarea pe tot parcursul vieții și, prin urmare, pentru capacitatea lucrătorilor vârstnici de a rămâne pe piața muncii. Creșterea productivității în viitor depinde în egală măsură de progresul tehnologic, care la rândul său depinde atât de universitățile care formează absolvenți capabili să se angajeze în cercetare, cât și de investițiile în cercetare și dezvoltare. Ea depinde în plus și de adoptarea rapidă a noilor tehnologii de către firme și de politicile de îmbunătățire a sistemelor europene de cercetare-dezvoltare și inovare.

Societățile ai căror membri trăiesc mai mult oferă oportunități de dezvoltare a unor noi produse și servicii. Posibilitățile de creștere pe aceste piețe viitoare sunt extinse și, întrucât prelungirea duratei de viață nu este un fenomen limitat la Europa, soluțiile, produsele și serviciile dezvoltate pot fi exportate în țări terțe, deschizând noi piețe în acestea.

În plus, cercetarea și dezvoltarea trebuie orientate către dezvoltarea unor tratamente medicale și a unor strategii de prevenire mai rentabile. Acestea trebuie combinate cu măsuri mai puternice de stimulare a utilizării raționale a resurselor care să ducă la scăderea considerabilă a cheltuielilor.

Compoziția demografică schimbătoare a Europei poate oferi de asemenea o oportunitate pentru dezvoltarea de noi produse și servicii adaptate nevoilor celor vârstnici. Pot fi puse la punct noi tehnologii care să le permită celor vârstnici să rămână autonomi și să trăiască mai mult în propriile locuințe și care să modifice modul de prestare a serviciilor de îngrijire, în special prin personalizarea lor în funcție de nevoile și de preferințele personale ale pacienților.

 

Investițiile în educație, cercetare și dezvoltare vor produce avantaje importante în viitor și nu trebuie reduse pe timp de criză. Investițiile în modernizarea infrastructurii de transport, care pot contribui la susținerea cererii pe durata crizei, vor fi de asemenea necesare pentru facilitarea accesului tuturor, consolidând în același timp drepturile pasagerilor cu mobilitate redusă.

Imigrația din țări terțe a stimulat creșterea în mai multe state membre. Deși criza va reduce oportunitățile de angajare și va atenua lipsa forței de muncă și a calificărilor pe termen scurt, o politică bine organizată de imigrație legală va avea un rol de jucat pentru completarea lacunelor de pe piața muncii pe termen mai lung. Cu toate acestea, integrarea rămâne o provocare majoră și necesită soluționarea problemelor de coeziune socială. Migranții și descendenții lor au adesea un nivel inferior de educație sau se confruntă cu dificultăți pentru exploatarea deplină a competențelor. De aceea, ei se confruntă cu un risc mai mare de a deveni șomeri, fiind astfel mai amenințați de sărăcie. Deși piețele europene ale muncii se află sub presiune din cauza crizei, înrăutățirea condițiilor sociale în țările lor de origine ar putea avea ca rezultat continuarea fluxului de migranți în UE, aceștia confruntându-se cu dificultăți mai mari de a găsi un loc de muncă. În acest context, integrarea migranților și a descendenților lor ar putea deveni o provocare și mai mare, care trebuie abordată la nivelul UE.

  • Asigurarea sustenabilității finanțelor publice

Potrivit celor mai recente proiecții, creșterea cheltuielilor publice poate deveni foarte semnificativă în unele state membre (deși ea va porni în unele cazuri de la niveluri relativ reduse ale cheltuielilor publice). În statele membre în care impactul asupra finanțelor publice este cel mai marcat va fi necesară aplicarea unor reforme ale sistemelor sociale, în special în domeniul pensiilor, dar și în alte domenii, printre care sănătatea, pentru stoparea tendinței cheltuielilor pe termen lung.

Sistemele de sănătate și de îngrijiri pe termen lung pot deveni mult mai eficiente. Creșterea rentabilității și reducerea inegalităților din aceste sisteme sunt obiective care pot fi atinse prin îmbunătățirea asistenței primare, prin prevenire și promovarea sănătății și printr-o mai bună coordonare și o utilizare rațională a resurselor. În unele state membre însă sectorul sănătății este în continuare lipsit de resurse suficiente.

Recesiunea nu trebuie așadar să determine întreruperea reformelor sistemelor de pensii, de sănătate și de îngrijiri pe termen lung sau reducerea investițiilor esențiale în educație și cercetare. De fapt, deciziile cu privire la reforme sunt acum mai urgente ca niciodată. Aceste măsuri sunt vitale pentru soliditatea economică viitoare a Europei.

4. Gestionarea provocărilor

Se impune luarea de măsuri în mai multe domenii ale politicilor. Coordonarea la nivel european poate facilita schimbul de bune practici, dezvoltarea sinergiilor și reducerea efectelor negative. În plus, dimensiunea finanțelor publice poate fi abordată în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, bazat pe reglementare. Provocările îmbătrânirii populației trebuie abordate prin utilizarea cadrului de politici instituit în cursul ultimilor ani, în special Strategia de la Lisabona, care oferă un cadru general de acțiune.

Contribuția Comisiei Europene la gestionarea acestor provocări va cuprinde următoarele:

  • Aprofundarea și extinderea supravegherii dincolo de politica bugetară, pentru a contribui la integrarea mai eficientă a reformei structurale în coordonarea politică generală. În momentul de față, aceasta include monitorizarea și evaluarea implementării planurilor naționale de redresare în contextul Pactului de stabilitate și creștere. Se va acorda o atenție specială îmbunătățirii calității finanțelor publice. Reformarea programelor de protecție socială pentru a oferi o mai bună protecție a veniturilor, consolidând în același timp măsurile de stimulare a încadrării în muncă – abordarea bazată pe flexicuritate – vor contribui de asemenea într-o mare măsură la creșterea sustenabilității și a calității finanțelor publice, garantând în paralel că bugetele favorizează stabilitatea macroeconomică.

  •  În domeniul pensiilor, al sănătății și al îngrijirilor pe termen lung, Comisia va continua să sprijine statele membre în eforturile lor de creștere a eficienței cheltuielilor publice și va continua să monitorizeze consecințele sociale, economice și bugetare ale îmbătrânirii populației în contextul Strategiei de la Lisabona și al cadrului bugetar al UE conform Pactului de stabilitate și creștere, precum și în contextul metodei deschise de coordonare pentru protecția socială și incluziunea socială. În domeniul pensiilor finanțate, Comisia intenționează să coopereze cu Consiliul și cu statele membre pentru identificarea exemplelor utile în ceea ce privește structura sistemelor, cadrele de reglementare referitoare la protecția în caz de insolvență și beneficiarii vizați pentru a asigura existența în statele membre a unor sisteme private de pensii adecvate și sustenabile. Pentru a limita creșterea preconizată a cheltuielilor publice, este necesar să se adopte măsuri strategice care să reducă dizabilitățile, să limiteze nevoia unei asistențe formale pentru cetățenii vârstnici cu dizabilități, să favorizeze asigurarea asistenței formale mai degrabă la domiciliu decât în instituții sau, mai general, să îmbunătățească rentabilitatea îngrijirilor pe termen lung, de exemplu prin introducerea serviciilor medicale online (eHealth) și a asistenței la distanță.

  • În domeniul serviciilor financiare și al fiscalității, Comisia va introduce cu promptitudine măsurile prezentate în comunicarea sa către Consiliul European. Restabilirea funcționării corecte a piețelor financiare este esențială nu numai pentru ca ele să își îndeplinească rolul de susținere a creșterii și a locurilor de muncă, ci și pentru protejarea activelor financiare actuale și viitoare, inclusiv a sistemelor de pensii suplimentare și a asigurărilor suplimentare de sănătate.

  • În domeniul educației, al formării și al cercetării și dezvoltării, Comisia va continua să coopereze cu statele membre pentru a îmbunătăți evaluarea nevoilor viitoare de calificări și a caracterului adecvat al acestora la nivelul UE, precum și pentru evaluarea eficienței învățământului superior. Ea va promova dezvoltarea unor sisteme de învățământ și de formare eficiente și echitabile, pentru a stimula productivitatea în contextul Strategiei de la Lisabona reînnoite.

În concluzie, guvernele care traversează în prezent o criză financiară și economică gravă vor continua să se confrunte și cu o costisitoare tranziție demografică. Gestionarea cu succes a provocării demografice în Europa continuă să depindă de o economie prosperă și dinamică, cu productivitate în creștere și piețe care funcționează eficient. Calea de urmat în situația economică dificilă din acest moment este așadar, în primul rând, luarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura depășirea rapidă a recesiunii, conform Planului european de redresare economică, și implementarea unei strategii credibile de ieșire din criză pentru momentul în care economia se va restabili. Pe lângă aceasta, este crucial ca statele membre să investească în creșterea potențialului de creștere pe termen lung, așa cum se subliniază în Strategia de la Lisabona, pentru a face față consecințelor schimbării demografice.

 

Se impune așadar instituirea tuturor politicilor necesare pentru a asigura ieșirea UE din criza economică și financiară cu un potențial solid de creștere și cu abilitatea de a exploata deplin resursele umane. Pentru a realiza acest lucru, va fi esențială implementarea unei strategii cuprinzătoare de ieșire din criză, bazată pe reforme structurale. Mai concret, aceasta va implica prelungirea vieții profesionale și creșterea participării tineretului, a femeilor și a lucrătorilor vârstnici, reformarea sistemelor de impozitare și de prestații sociale pentru încadrarea în muncă conform principiului flexicurității, reformarea sistemelor de pensii și eficientizarea sistemelor de sănătate și de îngrijiri pe termen lung, alături de investițiile necesare în educație și cercetare și în îngrijirea copilului. Integrarea eficientă a migranților și a descendenților lor este și ea importantă în acest context, la fel ca elaborarea ulterioară a unei politici bine administrate privind imigrația legală pentru a răspunde nevoilor viitoare de forță de muncă. Acordarea unei atenții speciale acestor politici în situația actuală va ajuta Europa să iasă mai puternică din recesiunea actuală și să facă față provocărilor unei societăți în curs de îmbătrânire.

 

Urmărirea cu hotărâre a agendei de reforme, investițiile masive în calitatea resurselor umane și înlăturarea barierelor din calea utilizării depline a forței de muncă vor ajuta Europa să iasă mai puternică din actuala criză economică. Aceasta ar trebui să fie așadar o perioadă propice inovării sociale inspirate din experiențele pozitive și din reformele deja realizate în statele membre. Susținerea reformelor este esențială, nu numai din rațiuni economice. Acestea vor promova sănătatea, educația și calitatea vieții pentru generațiile actuale și viitoare. Ele vor permite Europei să privească cu încredere spre viitor.

 

 

European Commission for the First Innovation Partnership on Active and Healthy Ageing

 

„Uniunea inovării” - modul în care în Europa ideile pot deveni locuri de muncă, creștere economică și progres social

 

 

Bruxelles, 6 octombrie 2010

 

Inițiativa Comisiei Europene „Uniunea inovării”, prezentată astăzi, definește o abordare strategică a inovării susținută la cel mai înalt nivel politic. Uniunea inovării va concentra eforturile Europei – și cooperarea cu țări terțe – asupra unor provocări cum sunt schimbările climatice, siguranța aprovizionării cu energie și alimente, sănătatea și îmbătrânirea populației și va apela la intervenția sectorului public pentru stimularea sectorului privat și pentru eliminarea blocajelor din cauza cărora ideile nu ajung pe piață, blocaje care includ precaritatea finanțărilor, fragmentarea sistemelor de cercetare și a piețelor, subutilizarea achizițiilor publice pentru stimularea inovării și procesul lent de standardizare. Uniunea inovării este o „inițiativă emblematică” în Strategia Europa 2020.

 

Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, și vice‑președintele Antonio Tajani, responsabil cu industria și antreprenoriatul, au declarat: „La ieșirea din criză, confruntați cu o concurență acerbă la nivel mondial, avem de urgență nevoie de inovare. Dacă nu transformăm Europa într-o Uniune a inovării, economiile noastre vor intra în declin și vom irosi idei și talent. Inovarea este elementul-cheie pentru a determina o creștere durabilă și pentru a construi o societate mai echitabilă și mai ecologică. Singurul mod de a crea locuri de muncă durabile și bine plătite care să reziste la presiunile mondializării este realizarea unei schimbări radicale în ceea ce privește performanțele Europei în materie de inovare. "

Parteneriatele europene în domeniul inovării  vor mobiliza părțile interesate – la nivel european, național și regional, în sectorul public și în cel privat – prin intermediul unor obiective bine definite pe domenii prin care să răspundă provocărilor societății și în același timp să permită Europei să devină lider la nivel mondial.

Parteneriatele vor intensifica activitățile de cercetare și dezvoltare, vor coordona investițiile, vor accelera procesul de standardizare și vor impulsiona cererea.Comisia va oferi fonduri „de pornire” prin care să atragă finanțarea părților interesate.

 La începutul anului 2011 va fi lansat un parteneriat-pilot privind îmbătrânirea activă al cărui obiectiv va fi prelungirea cu doi ani până în 2020 a perioadei din viața noastră în care ne bucurăm de o stare bună de sănătate. 

Vor urma și alte parteneriate în domenii cum sunt energia, orașele „inteligente„ și mobilitatea, utilizarea eficientă a apei, materiile prime neenergetice și agricultura durabilă și productivă.

 

Memo la „Uniunea inovării” 06 Octombrie 2010 Bruxel:

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/10/473&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en 

Comisia propune să lanseze un proiect-pilot privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă de la începutul anului 2011.

Obiectivul acestuia ar trebui să fie, până în 2020, cetăţenii să trăiască mai mult independent în stare bună de sănătate prin creşterea cu 2 ani a numărului mediu de ani de viaţă sănătoasă.

Atingerea acestui obiectiv va îmbunătăţi durabilitatea şi eficienţa sistemelor noastre sociale şi de sănătate şi de a crea o Uniune Europeană şi pieţei mondiale de produse şi servicii inovatoare, cu noi oportunităţi de afaceri din UE.


De ce îmbătrânirea activă şi sănătoasă?
Îmbătrânirea populaţiei este o provocare apăsarea societăţii care au implicaţii sociale şi economice semnificative. Privind în perspectivă la perioada cuprinsă între acum şi 2060, cheltuielile legate de vârstă este de aşteptat să crească până la 4,75% din PIB, în medie, în UE. Prin urmare, este esenţial să-şi reînnoiască angajamentul nostru de a extinde durata de viata a petrecut în activitate şi stare bună de sănătate, precum şi să contribuie şi la îmbunătăţirea durabilităţii sistemelor de bunăstarea noastră, prin asistenţă medicală mai eficientă şi cheltuielile de îngrijire pe termen lung.
Ca îmbătrânire a populaţiei europene este de aşteptat să aibă consecinţe în întreaga societate, avem nevoie să reunească toţi actorii relevanţi pentru a aborda şi de a folosi acest moment la cele mai bune sale.


Cum veţi obţine şi măsura o creştere de doi ani de viaţă sănătoasă?

Vom avea nevoie pentru a pune în aplicare mai bine ca pînă acum măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor, progresele în medicină pentru a combate bolile cronice, sisteme inovatoare şi mai integrate de îngrijire, şi să dezvolte şi să implementeze produse inovatoare si dispozitive în mod special la persoanele în vârstă.

Pentru a măsura şi monitoriza dezvoltarea de ani de viaţă sănătoasă vom folosi Anii viaţă sănătoasă (HLY), indicator care este unul dintre indicatorii structurale europene. Având în vedere diferenţele dintre sexe şi statele membre în valorile de bază pentru HLYs, UE HLY ţintă ar trebui să fie completată prin stabilirea unor obiective naţionale HLY pentru bărbaţi şi femei, convenite de către statele membre.

Consecintele imbatranirii populatiei asupra sistemelor de sanatate si de protectie sociala

In data de 16 iunie 2010 a avut loc la Bruxelles sedinta Sectiunii pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si cetatenie din cadrul Comitetului Economic si Social European, cu tema "Consecintele imbatranirii populatiei asupra sistemelor de sanatate si de protectie sociala", la care a participat reprezentantul CNIPMMR, Ana Bontea. 

In cadrul Sectiunii a fost aprobat Proiectul de aviz al Sectiunii pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si cetatenie privind consecintele imbatranirii populatiei asupra sistemelor de sanatate si de protectie sociala (aviz exploratoriu), care cuprinde urmatoarele idei principale:


Recomandari

Pentru a face fata consecintelor imbatranirii populatiei asupra sistemelor de sanatate si de protectie sociala, CESE considera ca este necesar sa se adopte urmatoarele masuri:

La nivel national:

  • ancorarea principiului "imbatranirii sanatoase" ca tema transversala;
  • consolidarea preventiei, promovarii sanatatii si educatiei in spiritul sanatatii in cadrul tuturor categoriilor de varsta;
  • imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate si de ingrijire pentru persoanele in varsta;
  • includerea ingrijirii paliative in serviciile de asistenta;
  • dezvoltarea si adaptarea formelor de terapie in functie de varsta pacientilor, incluzand persoane in varsta in studiile clinice si studiile in materie de comorbiditate;
  • dezvoltarea unor institutii de tratament si ingrijire adaptate varstnicilor, precum si a unor solutii alternative in materie de locuinte;
  • testarea si aprecierea, prin evaluarea tehnologiilor medicale [Health Technology Assessment (HTA)], a asistentei de la distanta ("telecare") si a solutiilor tehnologice, inclusiv a asistentei pentru autonomie la domiciliu (Ambient Assisted Living - AAL) si a altor tehnologii din domeniul sanatatii (mediu de ingrijiri medicale), care urmaresc sa faciliteze o viata independenta si sa imbunatateasca eficienta si calitatea ingrijirii varstnicilor;
  • crearea unei infrastructuri de mare acoperire, descentralizate, apropiata de locuinte, care sa permita un contact direct intre persoanele in varsta si profesionistii care activeaza in domeniul serviciilor medicale si de ingrijire ("dezinstitutionalizare");
  • sprijinirea retelelor regionale si locale de catre toti cei implicati in vederea realizarii obiectivului "Sanatatea la varsta a treia";
  • introducerea unei asigurari obligatorii care garanteaza ingrijiri persoanelor in varsta, de exemplu o asigurare de ingrijire,, reglementata prin intermediul legislatiei nationale;
  • deschiderea sistemelor de sanatate si de protectie sociala spre proiecte-pilot, cu evaluari ulterioare, in vederea asigurarii evolutiei acestor sisteme;
  • flexibilizarea sistemelor de contributie la cheltuielile de sanatate si de asigurare suplimentara;
  • elaborarea si punerea in aplicare a unor strategii si politici nationale in favoarea invatarii de-a lungul vietii la nivel national, regional si local;
  • asigurarea posibilitatii de a concilia viata de familie, viata profesionala si ingrijirea;
  • consolidarea voluntariatului;
  • recunoasterea importantei persoanelor care acorda ingrijire si a necesitatilor acestora.

La nivel european:

  • elaborarea unui plan de actiune pentru asigurarea unei imbatraniri sanatoase si demne in conformitate cu concluziile Consiliului EPSCO din 30 noiembrie 2009;
  • abordarea prioritara a subiectului "Imbatranirea activa, sanatoasa si demna" in cadrul strategiei Europa 2020;
  • armonizarea necesara a terminologiei, definitiilor, instrumentelor de evaluare, vademecumurilor, criteriilor, procedurilor etc. Aceasta problema a aparut inca de acum 20 de ani, insa, pana in prezent, nu s-a realizat inca niciun progres semnificativ;
  • accentuarea importantei unei imbatraniri active, sanatoase si demne atat cu ocazia anilor europeni:
    • 2010 - Anul european de lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale,
    • 2011 - Anul european al voluntariatului
    • 2012 - Anul european al imbatranirii active si sanatoase si al solidaritatii intre generatii , cat si pe durata mandatului respectivelor presedintii ale Consiliului;
  • includerea schimbarilor demografice in programarea comuna a Comisiei Europene in materie de cercetare (Joint Programming);
  • elaborarea unei Carte europene a drepturilor persoanelor care necesita asistenta si ingrijire;
  • constituirea, in cadrul Comisiei, a unui grup de lucru specific interservicii pe tema "Sanatatea la varsta a treia" (inclusiv "Servicii medicale, ingrijire, pensii si durabilitate financiara");
  • infiintarea, in cadrul CESE, a unei "mese rotunde", a unei "categorii" sau a unui "grup de studiu permanent" privind "imbatranirea activa, sanatoasa si demna in dialogul dintre generatii" in vederea elaborarii unei strategii interdisciplinare in aceste domenii;
  • includerea gerontologiei si a cercetarii demografice ca teme prioritare in cel de-al 8-lea Program-cadru de cercetare;
  • infiintarea unui proiect privind "Varstnicii si transferul de cunostinte" in cadrul actiunii "Stiinta si societate";
  • enumerarea si compararea obiectivelor de sanatate ale statelor membre si a caracterului obligatoriu al acestora;
  • sprijinirea statelor membre la punerea in aplicare a masurilor mentionate anterior prin finantari din fondurile structurale si de coeziune si prin metoda deschisa de coordonare;
  • sprijinirea schimbului de bune practici in ceea ce priveste solutiile individualizate in domeniul tehnologiilor informatiei si comunicatiilor (TIC), de exemplu in cadrul programului INTERREG, cu finantare din fondurile structurale;
  • promovarea evaluarilor multinationale ale tehnologiilor medicale [Health Technology Assessment (HTA)] in vederea aprecierii noilor solutii in materie de TIC consacrate necesitatilor persoanelor varstnice in materie de ingrijiri;
  • o sensibilizare continua in ceea ce priveste invatarea de-a lungul vietii, precum si schimbul si coordonarea de programe europene de educatie si de formare continua care pun accentul pe tema "Sanatatea la varsta a treia";
  • crearea unei noi imagini a batranetii - in special in mass-media;
  • elaborarea unor orientari europene privind concilierea dintre viata de familie, viata profesionala si ingrijire.

Sursa: Portalul Consiliului National al Intreprinderilor Mici și Mijlocii din România

 

Notare
Comentarii
Currently, there are no comments. Be the first to post one!
You must be logged in to post a comment. You can login here